Romania curata

E dezolant peisajul. Nu el în sine, că mama Gea n-are nicio vină că fiii ei sunt napi fără creier, ci “accesoriile” pe care le poartă. Cât vezi cu ochii, pungi de plastic, peturi, doze de bere, ambalaje de carne nefriptă… Ţi se rupe sufletul. Cele două containere amplasate de Primăria Răşinari (bănuiesc) dau pe din afară şi miros pestilenţial. Din locul în care ne-am aşezat am strâns zeci (zeci!!!) de doze de Golden Brau. Te apucă starea de leşin numai când te uiţi la ele. Ce beţivi ordinari!

Articol realizat de Adela Mohanu
Zona Curmătură,Răşinari, jud. Sibiu

care nu este valorificată!!!!
Primim pe e-mail multe poze superbe cu locuri de vis din ţărişoara noastră mult iubită ,poze pe care o să le postăm aici pentru a evidenţia încă odată frumuseţea care ne înconjoară , o frumuseţe care de multe ori este pătată de către noi ,da…noi suntem cei vinovaţi .Încă nu este prea târziu ! Să fim mândri că trăim in ROMÂNIA şi să încercăm s-o păstrăm curată

Clisura Dunării – 10 km de Orşova în zona “cazane”

Valea Avrigului , la poalele Munţilor Făgaraş

…cu aromă de gunoi şi o nesimţire cruntă. Parcare pustie la ieşirea din Slobozia către Constanţa. Nici urmă de coş pentru gunoi, nici urmă de respect faţă de ţara în care trăim.Eu înţeleg că dorinţa de a ajunge la mare cât mai repede atinge cote maxime cand eşti din ce în ce mai aproape de destinaţie , insă nesimţirea de a arunca gunoaie în asemenea hal , pe marginea drumului, este de neînţeles . Chiar cred că aşa vor ajunge mai repede la mare ? Sau simt briza mai repede decât ar trebui şi ajung să plutească în lumea lor…TRIST.

Peste 30 de tineri sibieni, dar şi din Bucureşti, Cluj şi Sinaia se adună în 24 iulie la Călţun, în munţii Făgăraş, zonă pe care vor s-o lase lună în urma lor. Timp de 6 zile, până în 30 iulie, tinerii vor strânge toate gunoaiele din zonă, le vor depozita în saci de plastic şi le vor duce până la o zonă accesibilă cu elicopterul. De acolo vor fi preluate de Romeo Dunca, cel care îşi pune gratis la dispoziţie elicopterul pentru această acţiune, iar gunoaiele vor fi transportate până la o altitudine mai joasă, accesibilă cu maşina.

Proiectul este iniţiat de Asociaţia Salvatorilor Montani Sibiu, în parteneriat cu liceul Brukenthal şi finanţat de Direcţia Judeţeană pentru Tineret şi Sport. Toţi tinerii implicaţi în proiect fac muncă de voluntariat, iar banii pe care i-au strâns nu le ajung decât pentru mâncare, saci de plastic şi mănuşi. Toate celelalte echipamente necesare sunt contribuţia voluntarilor din proiect. Gunoiul va fi dus cu elicopterul (contribuţia lui Romeo Dunca, inclusiv combustibilul) la Bâlea, iar de acolo va fi preluat de Primăria Cârţişoara.
Lacul Călţun din munţii Făgăraş are un grad de accesibilitate foarte redus, aflându-se la 4 ore distanţă (traseu de munte pe creastă) de refugiul Bâlea Lac. Tinerii estimează că în zonă se află aproximativ 6 tone de gunoi.
Anul trecut, voluntarii din Asociaţia Salvatorilor Montani au strâns aproximativ 150-200 de saci (aproape 2 tone) de gunoi din zonele Bâlea şi Capra. “Dacă voluntarii vor rămâne la fel de entuziaşti şi în anii următori, sper ca în câţiva ani să avem un Făgăraş curat lună şi nişte turişti mai conştienţi de faptul că trebuie să îşi lase doar urmele paşilor pe munte şi să ia cu ei doar peisajele superbe şi câteva imagini pe cardul de memorie al aparatului foto”, a declarat, pentru Sibianulonline.ro, Mara Constantinescu, responsabilul proiectului de ecologizare a zonei Călţun.

sursa:sibianulonline.ro

“MaiMultVerde pentru că vom planta o pădure de proiecte şi o vom stropi regulat cu promovarea unei atitudini responsabile a fiecăruia dintre noi. “

Este o chestiune de educaţie să arunci ambalajul de la îngheţată,biletul de autobuz sau sticla goală de suc în mijlocul străzii sau acolo unde vezi că e o gramajoară unde au mai aruncat şi alţii.
Potrivit studiului realizat de Ministerul Mediului,în ţara noastră se produc 100.000 tone/zi de gunoi iar fiecare dintre noi producem 5 kg de gunoi pe săptămână.Ingrijorator este că o mare parte din gunoi tronează pe strazi,în faţa sau în spatele blocului,în piată sau în jurul parcurilor, peste tot.
Din 2010 executivul european a lansat un nou concurs Capitala Verde Europeană .Se pot înscrie la concurs toate oraşele europene cu peste 200.000 locuitori.
Europa acordă foarte multă atenţie curăţeniei pentru că ea este strict legată de mediu şi de protejarea acestuia spre binele şi sănătatea noastră.

Cluj-Napoca, Hoia

Am mers la o porţie de aer curat, într-o pădure de la marginea oraşului.

Şi era joi.

p.s. Nici nu-mi pare rău de calitatea jegoasă a imaginii. Se încadrează în peisaj.

Ştim că nu ne culcăm într-o ureche, să credem că mândra noastră ţară e o minunăţie rar-întâlnită şi pe cale de dispariţie. Pe cale de dispariţie e respectul celor care o populează şi grija lor pentru fiecare muc de ţigară aruncat pe geamul de la maşină.

Ştim însă că nici nu ne putem plânge la capitolul zestre, că, har-Domnului, nu ne putem plânge. Problema e că suntem cei mai proşti manageri din câţi am văzut, nu avem habar de cum se face promovare şi vânzare de servicii şi peisaje. Am mai aruncat câte un ochii pe la alţii prin ogradă, unde fiecare băltoacă era împodobită cu iz de legendă purtătoare de nume aducătoare de turişti. Spre exemplu, ne-au dus grecii la nu-ştiu-ce lagună de-a prinţesei Diana, chipurile. Că o fi existat vreodată măcar intenţia unei vizite regale, sincer, stau să mă îndoiesc. Dar şi eu pot zice că-s regina Angliei, voi n-aveţi decât să veniţi a vă convinge. Şi poate duceţi şi-un suvenir la bunici acasă

Şi ca să încep fraza în stil tipic românesc: deci, avem şi noi cu ce ne lăuda. Păcat că Dumnezeu îţi dă, da’ nu-ţi şi bagă în plasă. Astfel încât avem locuri frumoase, păcat că nu prea ştim ce să facem cu ele. Dar asta nu înseamnă să ne complacem în situaţia asta. Frumuseţea trebuie admirată pentru a fi întreţinută. De aceea, sprijin iniţiativa unui blogger  de a promova o Românie de 5 stele! Că n-o fi dracu’ chiar aşa de negru.

În sensul ăsta, îndrăznesc să pun în capul listei de “must”-uri ale sezonului turistic -Sibiul. Fostă capitală culturală europeană, Sibiul a trecut printr-o schimbare la faţă de zici că a ajuns pe mâna celui mai priceput chirurg plastician. Nu că ar fi oraşul meu de suflet, nu că acolo m-am născut, m-am trezit ori m-am îndrăgostit de atâtea ori. Dar cu adevărat, centrul cu Piaţa Mare şi Mică aduce bine a capitală europeană de standard. Să treci în timpul zilei pe acolo, e atmosferă de concediu, de staţiune, şi asta chiar la noi acasă. Încă nu-mi vine să cred! Şi de-abia aştept să-mi beau cafeaua şic cu prietena mea pe una din terasele amplasate.

Dar dacă ajungeţi în Sibiu, NU FACEŢI greşeala de a vă mulţumi doar cu bifarea obiectivelor care apar în toate ghidurile turistice. Încercaţi încă ceva. Muzeul Satului.

E un strop de rai, la margine de oraş. E cu verdeaţă. Multă verdeaţă. Iarbă şi păpădii. E cu mori şi case de paie. E cu aer curat şi nuanţă rustică. E cu drum pietruit şi bărci pe lac. E fără tarabe cu vânzare de vată pe băţ şi tirimombe pentru copii. E cu linişte. Şi verdeaţă multă, oare v-am zis?

Când învăţam pentru admitere, într-a doişpea, şi mă lăsau nervii şi pielea de pe coate, dădeam o tură prin muzeu. E o încărcare cu natură. Iar din punct de vedere al îngrijirii locului, oamenii ăia mă uimesc de fiecare dată. Există cutii speciale pentru aruncat ţigările şi şi bun simţ al oamenilor să le folosească. Iarba e tunsă şi copacii îngrijiţi. Iar toată ordinea asta nu impune decât ordine. Să-l văd eu pe ăla care are suflet să-şi arunce amabalajul de la Orbit pe jos. Ori sticla de Cola în lac.

Bravo lor, fac treaba bună!

Noi vă aşteptăm la Sibiu, poate mâncăm o mămăliguţă la hanul din Muzeu

 *posted by Miruna ( http://SiBlondeleGandesc.blogspot.com )